Avântul fără precedent al internetului și dispozitivelor mobile de care ne bucurăm în prezent s-a produs în condițiile în care pe parcursul a mai puțin de două decenii în România s-au lansat și comercializat cu succes 4 generații tehnologice de comunicații mobile.
5G, a cincea generație de comunicații mobile, a beneficiat de o multitudine de analize, încercări, teste demonstrative și lansări comerciale precoce pe toate meridianele, inclusiv teste în România încă din 2017. Efervescența cu privire la noua tehnologie este pe măsura potențialului și performanțelor acesteia: comunicații de zeci de ori mai rapide, mai fiabile și mai eficiente, pentru oameni și pentru obiectele conectate ale internetului lucrurilor în deceniul următor, 5G este considerat unul din ingredientele esențiale pentru transformarea economică preconizată de cea de-a patra revoluție industrială și pentru dezvoltarea societății Gigabit.
Tendințe noi în conectivitate apar în jurul nostru în fiecare zi, aducând evoluții rapide la nivelul economiilor și societăților. Spre deosebire de celelalte generații tehnologice, 5G este concepută ca o tehnologie de „ruptură”, care merge dincolo de internetul de consum și industria de divertisment. 5G este gândit să servească optim unor utilizări industriale inovatoare: autovehicule autonome și conectate, sisteme cyber-fizice și robotică programabilă, agricultură de înaltă precizie, comunități și rețele inteligente, chirurgie bazată pe realitate virtuală etc. - sunt câteva noi scenarii de conectivitate a căror dezvoltare va fi facilitată substanțial de performanțele 5G, de natură să adauge valoare semnificativă produselor și serviciilor existente și să creeze oportunități pentru noi afaceri cu lanțuri de valoare mai lungi.
Lideră în dezvoltarea și comercializarea multora dintre aspectele tehnologiilor răspândite în prezent la scară globală, Uniunea Europeană și-a propus un calendar comun ambițios pentru lansarea și dezvoltarea 5G, bazat pe coordonare între Statele Membre, resurse noi de spectru radio, diminuarea barierelor administrative la instalarea rețelelor și un buget masiv de cercetare-dezvoltare. Prin dinamica competitivă a sectoarelor comunicațiilor și tehnologiei informației, a performanțelor rețelelor de comunicații existente, precum și datorită expunerii la rigorile pieței unice, România beneficiază din plin de avantajele disponibilității tehnologiilor avansate de conectivitate. Poziționarea relativ bună a României permite anticiparea unei lansări comerciale a serviciilor 5G standardizate în 2020, simultan cu marile economii europene.
Cu toate acestea, materializarea principalelor beneficii derivate din 5G, respectiv creșterile de productivitate în (toate) sectoarele economice și sociale, crearea de noi locuri de muncă etc. necesită investiții masive, timp și un mediu favorabil pentru dezvoltarea unor ecosisteme digitale cuprinzătoare, deopotrivă în mediul privat dar și în mediul public. Acesta este motivul pentru care, cu ajutorul MCSI și ANCOM, demersul de planificare strategică a adus împreună instituțiile responsabile din România, pentru a-și combina expertiza și a identifica împreună măsurile cele mai potrivite.
Prin facilitarea implementării 5G, România își propune să pună performanțele de conectivitate să lucreze activ pentru creșterea competitivității produselor și serviciilor românești ale deceniului viitor, precum și pentru îmbunătățirea vieții comunităților.
Această strategie conține argumentele, informațiile și pașii necesar a fi realizați de statul român în orizontul de timp 2019-2030 pentru a stimula dezvoltarea 5G în România, respectând bornele din Planul de acțiune al UE și asigurând oamenilor și afacerilor din țara noastră avantajele competitive de care au nevoie.
Astfel, urmărim lansarea rapidă a serviciilor – până în 2020, materializarea accelerată a beneficiilor 5G – prin acoperirea cu servicii 5G a tuturor centrelor urbane și a principalelor rute de transport terestru până în 2025, reducerea barierelor la dezvoltarea rețelelor 5G, promovarea noilor utilizări și stimularea cooperării între actorii care pot contribui la toate acestea. Pe lângă cererea masivă de spectru radio în benzi diferite, noile rețele 5G vor necesita o densificare și miniaturizare semnificative a celulelor, precum și capacități ample de fibră optică pentru conectarea acestora.
O extindere semnificativă a rețelelor 5G este dificil de imaginat cu regimul de autorizare a lucrărilor de construcții în vigoare, de aceea ne propunem să-l adaptăm noilor realități. Va fi revizuit cadrul legislativ relevant și va fi asigurată investitorilor și responsabililor direcți informația necesară accelerării proceselor investiționale, coordonării și pre-echipării pentru 5G a lucrărilor de infrastructuri publice, precum și ghidajul tehnic necesar unităților administrativ-teritoriale în amenajarea teritoriului pentru 5G.
Va fi puse la dispoziție resurse suficiente de spectru pentru buna funcționare a serviciilor comerciale 5G în benzi de frecvențe radio predilecte pentru 5G în Europa: 700MHz și 3,4–3,8 GHz mai înainte de sfârșitul anului 2019, iar în benzi milimetrice în 2020. Vor fi valorificate performanțele 5G pentru serviciile de siguranță publică și intervenție în caz de dezastre, care vor fi disponibile nu mai târziu de 2025.
Pentru validarea tehnică și comercială a soluțiilor bazate pe 5G, ne propunem să facilităm parteneriatele pentru cercetare-dezvoltare, testare și validare, prin identificarea și susținerea a 7 proiecte pilot ale noilor utilizări ale conectivității și facilitarea creării unui ecosistem propice dezvoltării modelelor de afaceri bazate pe 5G.
Publicarea acestui document reprezintă începutul unui proces, care va acoperi decada următoare și va continua cu implementarea planului de măsuri/foii de parcurs, monitorizarea riguroasă a respectării termenelor și atingerii indicatorilor propuși, dar și investigarea oricăror altor căi de acțiune care ar putea deveni necesare în cadrul acestui proces.
"
România trăiește și progresează tot mai bine în prezența și cu ajutorul tehnologiilor. În evoluția spre societatea Gigabit a deceniului următor, provocările pe care noi trebuie să le adresăm sunt mari: dezvoltarea capitalului uman, integrarea tehnologiilor digitale în afaceri și furnizarea de servicii publice digitale sunt principalele noastre priorități pe termen scurt și mediu. Din acest motiv, în România trebuie să fim mai eficienți și mai pricepuți, iar adoptarea și utilizarea pe scară largă a tehnologiilor performante de nouă generație, cum este 5G, poate contribui decisiv la ritmul și profunzimea evoluțiilor noastre. 5G înseamnă mai mult decât o experiență total nouă pe internet, este conceput pentru încorporarea conectivității în produse și servicii. Această transformare se va materializa progresiv în toate sectoarele: în autovehiculele pe care le producem, în șoselele pe care conducem, în precizia producției agricole, în robotica industrială etc. Nu are cum să excludă nici serviciile publice, fie acestea sănătate, educație, siguranță publică sau administrație. Guvernul României își pune instituțiile și mecanismele în mișcare, în slujba angajamentului de a facilita introducerea noii tehnologii în România, astfel încât 5G să fie lansate în anul 2020, iar în perspectiva anului 2030 să avem comunicații de calitate 5G peste tot în România", a explicat Maria-Manuela CATRINA, Secretar de stat în Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, în prefața Strategiei.
"
În cursa mondială pentru conectivitate, România sa poziționat rapid ca lider. Performanțele noastre în domeniul comunicațiilor au fost posibile datorită încrederii în viitor a celor care au pariat pe acest sector dinamic. Astăzi, pariul nostru se numește 5G. Iar încrederea mea în viitor este dată de convingerea că schimbarea completă la față a României se va produce atunci când performanțele noastre de conectivitate și de utilizare a internetului vor fi distribuite echilibrat în ansamblul economiei și societății românești, fără decalaje în dezvoltare. Pentru a-i putea utiliza la maximum beneficiile, 5G va avea nevoie de mult spectru, iar la ANCOM ne vom asigura că există resurse de spectru suficiente și la timp, pentru implementarea acestei tehnologii. Dar în egală măsură va fi nevoie de bani, de investiții, de utilizarea inteligentă a infrastructurilor existente, de o mai bună planificare și colaborare, trans-sectorială și inter-instituțională. Al cincilea val de inovație în comunicații va aduce alături și va pune să muncească împreună oameni, afaceri și sectoare care până acum se dezvoltau separat. Va fi nevoie ca toți aceștia să aibă încredere în viitor și unii în alții. De aceea, 5G poate fi mai mult decât conectivitate. 5G poate deveni unul dintre motoarele economiei, care să impulsioneze competitivitatea României în următorul deceniu", a completat Sorin GRINDEANU, Președinte al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.
Ultimele două decenii marchează o perioadă de dezvoltare tehnologică extraordinară, alimentată de progresele înregistrate în sectorul comunicațiilor și tehnologiei informației: internetul și dispozitivele mobile au prins rădăcini și au cunoscut o evoluție spectaculoasă în România și în întreaga lume, generând, cu fiecare nouă generație tehnologică, tot mai multe beneficii directe, indirecte și efecte de multiplicare la nivelul economiilor și de antrenare la nivelul societăților.
În prezent, cetățenii României trăiesc, muncesc și fac afaceri într-un stat acoperit cu rețele fixe și mobile, utilizează la scară continentală rețelele din întreaga Uniune Europeană ca și cum ar fi în țară, lucrează și se bucură de conținutul disponibil online oricând, oriunde și oricum, toate acestea fiind facilitate de rețele de comunicații performante, accesibile și aproape omniprezente.
Dar pe harta României există încă „pete albe” care marchează zone neacoperite cu rețele de mobile de mare viteză, prea mulți cetățeni încă nu folosesc noile tehnologii, iar prea puține afaceri extrag plusvaloare din conectivitate. Prin facilitarea implementării 5G - a cincea generație de comunicații mobile, ne propunem să punem performanțele de conectivitate ale României să lucreze activ pentru creșterea competitivității produselor și serviciilor românești ale deceniului viitor, precum și pentru îmbunătățirea vieții comunităților.
Ca urmare a numeroaselor procese de cercetare, dezvoltare și testare desfășurate în ultimii ani pe multiple meridiane, inclusiv consecința standardizării tehnologice realizate în cadrul organismelor internaționale și regionale de profil, la nivelul industriei de comunicații este general acceptată ideea că lansarea comercială a serviciilor 5G va avea loc în jurul anului 2020.
În prezent, furnizorii de rețele au depășit fazele exploratorii și lucrează la înțelegerea modalităților prin care pot satisface cât mai bine specificațiile tehnologiei 5G, precum și la identificarea celor mai potrivite opțiuni tehnologice de migrare către 5G pentru propriile rețele. Această stare de fapt explică experimentele ambițioase și proiectele pilot de anvergură care se desfășoară peste tot în lume: în august 2018, 154 furnizori de rețele de comunicații mobile de pe toate continentele realizaseră deja sau planificaseră să desfășoare demonstrații, teste sau încercări ale tehnologiei 5G.
Dintre aceștia, 67 de operatori din 39 de state au anunțat că vor comercializa servicii 5G înainte de 2022. La rândul lor, operatorii de comunicații din România au realizat mai multe teste publice 5G în ultimii doi ani, cu diverse obiective: demonstrarea capacităților transmisiei în fascicole și agregarea frecvențelor radio în diferite scenarii de utilizare, testarea în condiții reale a soluției de massive MIMO sau demonstrarea performanțelor 5G în materie de viteze, latență etc, pentru internet mobil, dar și pentru internet fix prin rețeaua radio.
Unii operatori au anunțat deja lansarea comercială a serviciilor 5G în România pentru anul 2020. Cursa globală pentru 5G se face simțită la nivel european, prin accelerarea inițiativelor private sau publice în diferite direcții. Ritmul și multitudinea evoluțiilor înregistrate în progresul spre 5G reduce semnificația unei analize exhaustive a acestora în contextul prezentei strategii. Totuși, recent lansatul Observator European 5G este o sursă bună (non-exhaustivă) de informații sistematice privind dezvoltările recente în materie de 5G la nivelul piețelor și rețelelor, precum și cu privire la inițiativele publice de sprijinire a acestor dezvoltări în statele UE, dar nu numai.
În contextul în care prognozele unor actori globali din domeniu arată că numărul de utilizatori 5G va ajunge la 1 miliard în 2023, beneficiile estimate din 5G sunt pe măsură, fiind așteptate să se manifeste pe multiple planuri, atât pentru consumatori, cât și pentru producătorii de bunuri și servicii, publice sau private.
O analiză cantitativă de tip input-output realizată pentru examinarea interdependențelor între 38 de sectoare economice în Uniunea Europeană arată că instalarea și utilizarea rețelelor 5G în Europa va avea efecte directe, indirecte (de multiplicare) și induse (de antrenare) semnificative: - efectele de multiplicare în ansamblul Uniunii sunt estimate la 142 miliarde euro și 2,4 milioane locuri de muncă; doar pentru România, efectele de multiplicare sunt estimate la 4,7 miliarde euro și respectiv crearea a peste 252.000 locuri de muncă; - efectele de antrenare estimate pentru patru sectoare (autovehicule, transporturi, utilități și sănătate) arată beneficii de 62,5 miliarde euro/anual, la nivelul UE.
Oggi alle 05:50
